Regnul Monera

REGNUL MONERA: bacteriile

Regnul Monera cuprinde cele mai mici organisme procariote (1mµ-100mµ),  fiind cele mai vechi forme de viaţă.

Mediul de viaţă: 

- Sunt răspândite pe toată suprafaţa Pâmântului, în toate mediile:  sol, apă, aer, în corpul plantelor şi animalelor, precum şi în condiţii extreme (ape termale de peste +100^oC, gheţuri veşnice cu -120^oC, soluri extrem de sărate, sau extrem de alcaline, ca şi în lipsă totală de O₂).

Modul de viaţă:  procariotele sunt solitare, rar coloniale, libere, dar şi parazite

Caractere generale:

-  Cele mai numeroase specii de procariote sunt bacteriile. Există mai multe forme fundamentale de bacterii: coci (sferici), bacili (bastonaşe), spirili (spirale), vibrioni (virgule), etc.

-  Bacteriile sunt alcătuite din:  membrană plasmatică,

                                                   citoplasmă,

                                                   nucleoid (materialul genetic-ADN),

                                                   ribozomi (cu rol în sinteza proteinelor)

                                                   substanţe de rezervă.

În afară de acestea, multe specii de bacterii mai prezintă:

-       Perete celular rigid care le conferă forma specifică;

-       Capsulă cu rol protector (la ext peretelui);

-       Fimbriile – filamente fine mai scurte decât flagelii şi mai rigide, cu rol în ataşarea de substrat sau de alte bacterii în formarea coloniilor;

-       Pilii – filamente mai lungi cu rol în reproducerea sexuată

-       Pigmenţi asimilatori asociaţi cu membrana la bacteriile fotosintetizante.

Hrănirea bacteriilor:

-       Bacteriile se hrănesc atât autotrof (prin chemosinteză şi fotosinteză), cât şi heterotrof (saprofit şi parazit).

Nutriţia autotrofă constă în sinteza substanţelor organice pornind de la carbon anorganic, de la CO₂. Este un proces endoterm deci necesită o sursă de energie. După sursa de energie folosită, distingem:

1. Fotosinteza – cu utilizarea energiei luminoase

2. Chemosinteza – cu utilizarea energiei rezultate din oxidarea unor substanţe anorganice din mediu (en. chimică)

Nutriţia heterotrofă constă în hrănirea cu substanţe organice produse de alte organisme. Poate fi saprofită (se hrănescu cu substanţe organice dizolvate în apă) sau parazită (se hrănesc cu substanţe organice de la alte organisme – trăiesc pe seama acestora)

Unele bacterii saprofite produc fermentaţia lactică şi sunt folosite în industria laptelui pentru prepararea brânzeturilor, iaurturilor, chefirului, la prepararea murăturilor, însilozarea furajelor, prepararea măslinelor de consum.

Ex: Streptococcus lactis, Lactobacillus lactis, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus casei.

Respiraţia bacteriilor: - aerobă (în prezenţa O₂, cu eliberarea unei mari cantităţi de energie): Bacillus subtilis răspândit în sol, Lactobacillus lactis.

                                     -anaerobă (în lipsa O₂): Clostridium botulinum – se dezvoltă în legume ca fasolea sau în ciuperci conservate incorect şi provoacă botulismul, boală fatală declanşată de toxina – botulină. Boala netratată poate duce la paralizie, la pierderea senzaţiilor sau a funcţiei muşchior. Poate fi însă evitată dacă legumele conservate sunt fierte 10 minute la 100^oC.

Înmulţirea bacteriilor: - asexuat prin diviziune directă.

-  spori de rezistenţă în condiţii neprielnice

- conjugare = schimb de material genetic între doi indivizi. Materialul genetic transferat este independent de cromozomul bacterian si se numeşte plasmid (se notează cu F = factor de fertilitate)

Importanţa:  - prin fotosinteză contribuie la menţinerea concentraţiei de O₂ atmosferic şi asigură compuşii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic

 - reciclează carbonul, azotul şi fosforul

 -  au afectat istoria omenirii prin producerea unor boli ca tuberculoza, ciuma, pneumonia, gonoreea, sifilisul, botulismul.

  - Escherichia Coli e utilizată în ingineria genetica pentru producerea industrială a unor vitamine, medicamente, enzime.